Terroristic russia is bombing Ukraine now.
Please, go and ask your governments to stop them.
Ask to switch them off SWIFT, payments, exports, EVERYTHING!
Help Ukraine financially:
Bank of Ukraine

Mihai Eminescu "Freamăt de codru" lyrics

Translation to: EN DE

Tresărind scînteie lacul
și se leagănă sub soare;
Eu, privindu-l din pădure,
Las aleanul să mă fure
și ascult de la răcoare
Pitpalacul.

Din izvoare și din gîrle
Apa sună somnoroasă;
Unde soarele pătrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea în valuri sperioase
Se azvîrle.

Cucul cîntă, mierle, presuri -
Cine știe să le-asculte?
Ale păsărilor neamuri
Ciripesc pitite-n ramuri
și vorbesc cu-atît de multe
Înţelesuri.

Cucu-ntreabă: - Unde-i sora
Viselor noastre de vară?
Mlădioasă și iubită,
Cu privirea ostenită,
Ca o zînă să răsară
Tuturora.

Teiul vechi un ram întins-a,
Ea să poată să-l îndoaie,
Ramul tînăr vînt să-și deie
și de braţe-n sus s-o ieie,
Iară florile să ploaie
Peste dînsa.

Se întreabă trist izvorul:
- Unde mi-i crăiasa oare?
Părul moale despletindu-și,
Faţa-n apa mea privindu-și
Să m-atingă visătoare
Cu piciorul?

Am răspuns: - Pădure dragă,
Ea nu vine, nu mai vine!
Singuri, voi, stejari, rămîneţi
De visaţi la ochii vineţi,
Ce luciră pentru mine
Vara-ntreagă.

Ce frumos era în crînguri,
Cînd cu ea m-am prins tovarăș!
O poveste încîntată
Care azi e-ntunecată...
De-unde ești revino iarăși,
Să fim singuri!

(1879)

On the pond bright sparks are falling,
Wavelets in the sunlight glisten;
Gazing from the woods with rapture,
Do I let my spirit capture
Drowsiness, and lie and listen...
Quails are calling.

All the silent water sleeping
Of the streams and of the rivers;
Only where the sun is shining
Thousand circles there designing
As with fright its surface shivers,
Swiftly leaping.

Pipe the birds midst woods concealing,
Which of us their language guessing?
Birds of endless kinds and races
Chirp amidst its leafy places
And what wisdom they expressing
And what feeling.

Asks the cuckoo: "Who has seen
Our belovèd summer idol,
Beautiful beyond all praising
Through her languid lashes gazing,
Our most lovely, tender, bridal,
Forest queen?"

Bends the lime with gentle care
Her sweet body to embower;
In the breeze his branches singing
Lift her in their arms upswinging,
While a hundred blossoms shower
On her hair.

Asks the brooklet as it flows
"Where has gone my lovely lady?
She, who evening hour beguiling,
In my silver surface smiling,
Broke its mirror deep and shady
With her toes?"

I replied: "O forest, she
Comes no more, no more returning!
Only you, great oaks, still dreaming
Violet eyes, like flowers gleaming,
That the summer through were yearning
Just for me."

Happy then, alone we twain,
Through the forest brush-wood striding!
Sweet enchanted tale of wonder
That the darkness broke asunder...
Dear, wherever you'd be hiding,
Come again!