Green Day "Jesus Of Suburbia" Слова пісні

Ježíš z předměstí

Jsem syn zuřivosti a lásky,Ježíš předměstí,Z bible, kam nepasuje "žádná z možností".Má pravidelná dieta je limonáda a ritalin,Kvůli mejm hříchům nikdo v pekle nezemřelpokud vím,Alespoň ne za ty, co mi prošly.

Nejsem ujetej,ale nic jinýho ode mě nečekej,v týhle prolhaný zemi,která ve mě nevěří.

Mám svou pravidelnou televizní dávku,sedím na svým krucifixu,v obýváku nebo u sebe,když jsou máma a spratci pryč.Holdovat chlastu, cigárům a huleníabych zůstal šílenej,a šňupat něčí koks.

Nejsem ujetej,ale nic jinýho ode mě nečekej,v týhle prolhaný zemi,která ve mě nevěří.

Město prokletí

Uprostřed světa,na parkovišti,před večerkou mě naučili,že motto byla lež.

Říká: domov je tam, kde je tvé srdce,Dojde vám,protože každé srdce nebije stejně,bijí opožděně.

Město mrtvýchna konci další ztracený dálnice,Cedule, co klamně vedou nikam.Město zatracenejch,ztracené děti se špinavýma tvářema,a nikoho to vlastně nezajímá.

Čtu grafitina záchodcíchjako Písmo svatý nákupního centraAsi nějaká zpověď.Moc toho neřekla,jen potvrdila,že střed zeměje konec světa.A je mi to jedno.

Město mrtvýchna konci další ztracený dálnice,Cedule, co klamně vedou nikam.Město zatracenejch,ztracené děti se špinavýma tvářema,a nikoho to vlastně nezajímá.

Je mi to jedno

Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno, když vám taky.Je mi to jedno.

Všichni jenom kecaj hovna,Jsem vychovanej pokrytcema.Recyklovaný srdce, která nikoho nespasí.OD kolébky do hrobu.Jsme děti války a míru.OD Anaheimu po střední východ,Jsme součástí příběhů i učedníciJežíše z předměstí.

Prolhaná země,která ve mě nevěří.Prohlaná země,ve kterou nevěřím.Je mi to jedno!

Je mi to jedno! Je mi to jedno!Je mi to jedno! Je mi to jedno!

Moji drazí

Moji drazí, posloucháte?Nepamatuju si ani slovo z toho, co jste řekli.Jsme dementní, nebo jsem jen pomatenej?Prostor mezi šílenstvím a nejistotou.

Oh, terapie, můžeš prosím vyplnit mou prázdnotu?Jsem zaostalej nebo až moc šťastnej?Nikdo není perfektní a mě obvinili,že to špatně vyjadřuju.To je má nejlepší výmluva.

Příběh dalšího rozvráceného domova

Žít a nedejchat,znamená umřít tragickou smrtí.Zmizet, utýct pryč,najít něco, čemu věřit.A já za sebou nechávámtenhle hurikán zasranejch lží,Ztratil jsem svoji víruv tohle město, který neexistuje.

Tak běžím,utíkám pryč

Ke světlům masochystů.A já za sebou nechávámtenhle hurikán zasranejch lží.Touhle cestou sem šelsnad milionkrát.Ale teď už ne!

Vůbec se za to nestydíma nikomu se neomlouvám.Když není kam jít,kam utýct před bolestí,že z nás udělali oběti,příběhy z dalšího rozbitýho domova.

Iisus de la periferie

Partea IEu sunt fiul furiei și al iubirii,Iisus de la periferieDin biblia nimănui de sus,Țin cură de suc carbogazos și droguri,Nimeni nu a murit vreodată în iad pentru păcatele meleDin câte știu eu,Cel puțin pentru păcatele pe care nu mi le-a descoperit nimeni.

Și nu-i nimic în neregulă cu mine,Așa trebuie să fiu eu,Într-o țară a himerelorCare nu crede în mine.

Îmi iau doza de televizor stând pe crucifix,Sufrageria sau propriul meu pântec,În timp ce mamele și plozii sunt plecațiSă se îndragostească și să se înglodeze-n datoriiDin cauza alcoolului, țigărilor și a ierbiiPentru a mă ține nebun și a lua cocaina altuia.

Și nu-i nimic în neregulă cu mine,Așa trebuie să fiu euÎntr-o țară a himerelorCare nu crede în mine.

(Partea a II-a: Oraşul blestemaţilor)

În centrul Pământului,În parcareaNumerele 7-11 unde am învățat,Că zicala e doar o minciună,Spune că: „Acasă e acolo unde ți-e inima”Dar ce păcatCăci inimile tuturorNu bat la fel,Bat în discornanţă.

Oraș al morțilorAflat la capătul unei alte autostrăzi pierdute,Semne ce indică greşit către nicăieri,Oraș al blestemaților,Copii pierduți cu fețele murdare aziNimănui nu pare să-i pese

Am citit grafitti-ulDin toaletăPrecum sfintele scripturi dintr-un mallŞi aşa părea să mărturiseascăDar nu spunea prea multeÎnsă numai a confirmat căCentrul PământuluiE capătul lumiiŞi chiar nu-mi pasă

Oraș al morțilorAflat la capătul unei alte autostrăzi pierduteSemne ce indică greşit către nicăieriOraș al blestemațilorCopii pierduți cu fețele murdare aziNimănui nu pare să-i pese

(Partea a III a: Nu-mi pasă)

Nu-mi pasă dacă țieNu-mi pasă dacă țieNu-mi pasă dacă ție nu-ți pasă

Nu-mi pasă

Toți mint,Născuți și crescuți de ipocriți,Inimi reciclate dar niciodată salvateDin naștere și până la moarte.Din Anaheim şi până în Orientul mijlociuNoi suntem poveştile şi discipoliiLui Iisus de la periferie.Ţară a himerelorCare nu crede în mineŢară a himerelor,Şi nu cred,Şi nu îmi pasă,Nu îmi pasă.

(Partea a IV-a: Dragii mei)

Dragii mei, mă ascultaţi?Nu îmi amintesc o iotă din ce mi-aţi spusSuntem nebuni sau eu sunt tulburat?Distanţa nebună şi nesigură dintre noiO, terapie, poţi, te rog, să umplii golul?Sunt retardat sau pur şi simplu sunt eu prea fericit?Nimeni nu e perfect, iar eu sunt acuzatDe lipsa unei lumi mai bune şi asta e cea mai bună scuză a mea

Partea a V-a: Poveşti despre un alt cămin destrămat

Să trăieşti şi să nu respiriÎnseamnă să mori într-o tragedieSă fugi, să fugi departePentru a găsi ceea ce tu creziŞi eu las în urmăAcest uragan de minciuni nenorocite

Mi-am pierdut credinţa în acestÎn acest oraş ce nu existăAşa că fug, fug departeÎnspre lumina masochistuluiŞi las în urmăAcest uragan de minciuni nenorociteŞi am depăşit această limităDe un milion şi una de nenorocite oriDar nu şi de data asta

Nu-mi e ruşineNu-mi voi cere scuze

Când nu ai unde să te duciFugind de durereCând ai fost victimizatPoveşti despre un alt cămin destrămat

Pleci…Pleci…Pleci…O, pleci de acasă