Green Day "Jesus Of Suburbia" Songtext

Eeslinna Jeesus

[1. osa]

Ma olen viha ja armastuse poegolen eeslinna JeesusAga ei pärine kummastki eelmainitud piiblistOlen tasasel limonaadi ja Ritalini dieedilKeegi pole mu pattude pärast põrgusse läinud,mitte et ma teaksVähemalt mitte nende eest, millega ma vahele ei jäänud

Ja mul pole mitte midagi viga,ma peangi selline olemaSiin välja mõeldud maailmas,mis minusse ei usu.

Mu telerikomplekt asub mu risti pealElutuba ehk minu isiklik emakaskuniks emad ja jõmpsikad ära on.Armuda või alkohooli, tubakaja marihuaana ohvriks langeda,hulluna püsida, võõrast kokaiini tarbida.

Ja mul pole mitte midagi viga,ma peangi selline olemasiin välja mõeldud maailmas,mis minusse ei usu.

[2. osa: Neetute linn]

Maailma keskpunktis,7-11 parkimisplatsil,kus õppisin, et ütluskodu on seal, kuhu süda igatsebon lihtsalt üks vale.See on küll kurb,aga kahjuks ei löökõigi süda samas taktis,vaid jätab vahele.

Järjekordse vana kiirtee lõpuson surnute linn,sildid juhatavad tupikusse.Neetute linn, tänavatelräpaste nägudega eksinud lapsed.keegi tõesti ei paista hoolivat.

Loen graffitit,mis WC lattris ilutseb.See on nagu ostukeskuse pühakiri,nõnda paistis see kuulutavatSee ei öelnud kuigi palju,ainult üht kinnitas,maailma keskpunkton maailmalõppja mind tõesti ei huvita

Järjekordse vana kiirtee lõpuson surnute linn,sildid mittekugugi ei juhata.Neetute linn,räpaste nägudega eksinud lapsed,keegi tõesti ei paista hoolivat.

[3. osa: Mind ei huvita]

Mind ei huvita, kui sindMind ei huvita, kui sindMind ei huvita, kui sind ei huvita

Mind ei huvita

Kõik on täis lolli juttu,variserlike sünnitatud ja kasvatatud,südamed taaskasutatud, mitte kunagi päästetud,nii käib see hällist hauani.Me oleme sõja ja rahu lapsedAnaheimist Lähis-IdaniMe oleme eeslinna Jeesuselood ja jüngridVäljamõeldud maa,mis meisse ei usuVäljamõeldud maaJa ma ei usuJa mind ei huvitaMind ei huvita [x4]

[4. osa: Mu silmatera]

Mu silmatera, kas kuulad sa?Ma ei mäleta midagi, mida ütlesidkas me oleme dementsed või olen ma vaimuhaige?Hulluse ja ebakindluse vahel olev ruum,oo teraapia, kas võiksid palun tühjuse täita?Kas ma olen idioot või lihtsalt liiga rõõmus?Keegi pole täiuslik, ka mina mitte,parema sõna puudusel, see on mu parim ettekääne

[5. osa: Järjekordse purunenud kodu lood]

Elada ja mitte hingata,on sama mis traagiliselt surra.Joosta, ära joostaja leida seda, millesse usudJa ma jätan selle pagana valedekeeristormi seljataha

Kaotasin oma usu sellesseolemas olematusse linna.Nii et ma jooksenMa jooksen äramasohhismi valgusesseJa ma jätan selle pagana valedekeeristormi seljatahaJa ma olen seda joontmillion ja üks korda kõndinudAga mitte seekord

Ma ei tunne häbiMa ei vabanda

Kui sul pole kohta kuhu minnaSa jooksed valu eest äraKui sinust on tehtud ohverNeed on järjekordse purunenud kodu lood

Sa jooksed...Sa jooksed...Sa jooksed...Sa jooksed kodunt ära...

Iisus de la periferie

Partea IEu sunt fiul furiei și al iubirii,Iisus de la periferieDin biblia nimănui de sus,Țin cură de suc carbogazos și droguri,Nimeni nu a murit vreodată în iad pentru păcatele meleDin câte știu eu,Cel puțin pentru păcatele pe care nu mi le-a descoperit nimeni.

Și nu-i nimic în neregulă cu mine,Așa trebuie să fiu eu,Într-o țară a himerelorCare nu crede în mine.

Îmi iau doza de televizor stând pe crucifix,Sufrageria sau propriul meu pântec,În timp ce mamele și plozii sunt plecațiSă se îndragostească și să se înglodeze-n datoriiDin cauza alcoolului, țigărilor și a ierbiiPentru a mă ține nebun și a lua cocaina altuia.

Și nu-i nimic în neregulă cu mine,Așa trebuie să fiu euÎntr-o țară a himerelorCare nu crede în mine.

(Partea a II-a: Oraşul blestemaţilor)

În centrul Pământului,În parcareaNumerele 7-11 unde am învățat,Că zicala e doar o minciună,Spune că: „Acasă e acolo unde ți-e inima”Dar ce păcatCăci inimile tuturorNu bat la fel,Bat în discornanţă.

Oraș al morțilorAflat la capătul unei alte autostrăzi pierdute,Semne ce indică greşit către nicăieri,Oraș al blestemaților,Copii pierduți cu fețele murdare aziNimănui nu pare să-i pese

Am citit grafitti-ulDin toaletăPrecum sfintele scripturi dintr-un mallŞi aşa părea să mărturiseascăDar nu spunea prea multeÎnsă numai a confirmat căCentrul PământuluiE capătul lumiiŞi chiar nu-mi pasă

Oraș al morțilorAflat la capătul unei alte autostrăzi pierduteSemne ce indică greşit către nicăieriOraș al blestemațilorCopii pierduți cu fețele murdare aziNimănui nu pare să-i pese

(Partea a III a: Nu-mi pasă)

Nu-mi pasă dacă țieNu-mi pasă dacă țieNu-mi pasă dacă ție nu-ți pasă

Nu-mi pasă

Toți mint,Născuți și crescuți de ipocriți,Inimi reciclate dar niciodată salvateDin naștere și până la moarte.Din Anaheim şi până în Orientul mijlociuNoi suntem poveştile şi discipoliiLui Iisus de la periferie.Ţară a himerelorCare nu crede în mineŢară a himerelor,Şi nu cred,Şi nu îmi pasă,Nu îmi pasă.

(Partea a IV-a: Dragii mei)

Dragii mei, mă ascultaţi?Nu îmi amintesc o iotă din ce mi-aţi spusSuntem nebuni sau eu sunt tulburat?Distanţa nebună şi nesigură dintre noiO, terapie, poţi, te rog, să umplii golul?Sunt retardat sau pur şi simplu sunt eu prea fericit?Nimeni nu e perfect, iar eu sunt acuzatDe lipsa unei lumi mai bune şi asta e cea mai bună scuză a mea

Partea a V-a: Poveşti despre un alt cămin destrămat

Să trăieşti şi să nu respiriÎnseamnă să mori într-o tragedieSă fugi, să fugi departePentru a găsi ceea ce tu creziŞi eu las în urmăAcest uragan de minciuni nenorocite

Mi-am pierdut credinţa în acestÎn acest oraş ce nu existăAşa că fug, fug departeÎnspre lumina masochistuluiŞi las în urmăAcest uragan de minciuni nenorociteŞi am depăşit această limităDe un milion şi una de nenorocite oriDar nu şi de data asta

Nu-mi e ruşineNu-mi voi cere scuze

Când nu ai unde să te duciFugind de durereCând ai fost victimizatPoveşti despre un alt cămin destrămat

Pleci…Pleci…Pleci…O, pleci de acasă