De ce nu-mi vii?
Vezi, rândunelele se duc,Se scutur frunzele de nuc,S-aşează bruma peste vii -De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
O, vino iar în al meu braţ,Să te privesc cu mult nesaţ,Să razim dulce capul meuDe sânul tău, de sânul tău!
Ţi-aduci aminte cum pe-atunciCând ne primblam prin văi şi lunci,Te ridicam de subsuoriDe-atâtea ori, de-atâtea ori?
În lumea asta sunt femeiCu ochi ce izvorăsc scântei...Dar, oricât ele sunt de sus,Ca tine nu-s, ca tine nu-s!
Căci tu înseninezi mereuViaţa sufletului meu,Mai mândră decât orice stea,Iubita mea, iubita mea!
Târzie toamnă e acum,Se scutur frunzele pe drum,Şi lanurile sunt pustii...De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?