Viimeinen jäähyväinen
Näin valon hiipuvan taivaaltaTuulessa huokauksen kuulinKun lumihiutaleet peittävät kaatuneet veljeniLausun tämän viimeisen jäähyväisen
Yö nyt saapuuNäin päättyy tämä päiväTie nyt kutsuuJa minun lähdettäväYli kumpujen ja alta puunLäpi maiden joille valo ei loistanut oleHopeisilla virroilla jotka virtaavat merelle
Alla pilven, alla tähtienYli lumen eräänä talviaamunaViimein käännyt polulle joka kotiin vie
Ja mihin sitten tie minut vieEn osaa sanoaTulimme tänne saakkaMutta nyt on aikaJättää teille jäähyväiset
Lukuisissa paikoissa ollut olenLukuisat murheet nähnyt olenMutten kaduTaikka unohdaKaikkia jotka kanssani matkasivat
Yö nyt saapuuNäin päättyy tämä päiväTie nyt kutsuuJa minun lähdettäväYli kumpujen ja alta puunLäpi maiden joille valo ei loistanut oleHopeisilla virroilla jotka virtaavat merelle
Näitä muistoja pitelenSiunauksellanne lähdenViimein kääntyäkseni polulle joka kotiin johdattaa
Ja mihin sitten tie minut vieEn osaa sanoaTulimme tänne saakkaMutta nyt on aikaJättää teille jäähyväiset
Jätän teille kaikille oikein lämpimän jäähyväiset
Ultimul bun-rămas
Am zărit lumina stingându-se pe cer,Pe aripi de vânt am auzit un suspinÎn timp ce fulgii de nea îmi acoperă frații căzuțiÎmi voi lua acest ultim rămas-bun.
Noaptea se lasă acumȘi așa se sfârșește ziua asta,Drumul mă cheamă acumȘi trebuie să plecPeste coline și pe sub copaciPrin tărâmuri unde lumina n-a strălucit vreodată,De-a lungul râurilor argintii ce curg spre mare.
Pe sub nori, sub stelePrin zăpada unei ierni de jale,Mă-ndrept în sfârșit către cărăi ce duc acasăȘi, deși nu știu unde mă poartă drumul,Am străbătut atâta cale,Dar a venit ziuaÎn care să-mi iau adio,Am fost în multe locuri,Am trecut prin multe suferințe,Dar nu regretȘi nici nu-i voi uitaPe toi cei care m-au însoțit pe același drum.Mă agăț de aceste amintiri,Plec cu binecuvântarea voastră.
Noaptea se lasă acumȘi așa se sfârșește ziua asta,Drumul mă cheamă acumȘi trebuie să plecPeste coline și pe sub copaciPrin tărâmuri unde lumina n-a strălucit vreodată,De-a lungul râurilor argintii ce curg spre mare.
Mă agăț de aceste amintiri,Plec cu binecuvântarea voastrăPentru a mă-ndrepta în sfârșit către cărări ce duc acasăȘi, deși nu știu unde mă poartă drumul,Am străbătut atâta cale,Dar a venit ziuaÎn care să-mi iau adio.
Îmi iau cu mare drag adio de la toți.