Foaie verde, mărăcineAş muri, moartea nu-mi vineAş trăi şi n-am cu cineAş trăi şi n-am cu cine.
Foaie verde şi-o laleaCând o fi la moartea meaSă-mi chemaţi ibovnicaSă mor cu ochii la eaSă-mi puie mâna sub capSă mă-ntrebe de ce zac.
Şi să-i las cu jurământPână m-o băga-n pământSă-mi facă groapa adâncSă nu putrezesc curândSă putrezesc la opt aniSă fac voia la duşmani.
Green leaf, MaybushI’d like to die, but death doesn’t come to meI’d like to live and I don’t have anyone to live withI’d like to live and I don’t have anyone to live with
Green leaf and a tulipWhen my death comesCall my sweetheartSo that I’ll die with my eyes raised up to herSo that she’ll lay her hand underneath my headAnd she’ll ask me why I’m dying.
And that I’ll leave her under oath,To bury me,To dig me a deep graveSo that I won’t putrify soonSo that I’ll putrify after eight yearsTo satisfy the ennemies