Iluzia unei insule
Diseară-i plecarea în insula mea,Trăsura de nuc te așteaptă la scară,Ia-ți haine mai groase și nu-ntîrzia,Căci cîini-polițiști s-ar putea să apară.
Nu-ți face probleme, birjarul e mortȘi caii sînt morti, și trasura e moartă...
Fugim fără martori în nu stiu ce port,În insula mea la cinci capete spartă.Nu-ți face probleme, birjarul e mort,Și caii sînt morți, și trăsura e moartă.
Acolo, vom crește copii monstruoși,Lachei de metal și de mîzgă vor rîde,Cu vești ne-or ticsi de la moși și strămoși,Tic-tac telegraful cadavrelor ude.
Vom trage trei filme color, de deochi,Și le vom trimite în lume de-a rîndul...
Ca-n sticle bagîndu-le în cîte un ochi,Al patrulea ochi pentru casă pastrîndu-l.Vom trage trei filme color, de deochi,Și le vom trimite în lume de-a rîndul,
Nu-ți face probleme, e mijlocul verii,E mijlocul iernii, ciudată poveste,Iar cînd vei urca e-n zadar să te sperii,Trăsura ca moartă părându-ți că este.
E numai iluzie, dincolo-s eu,Te-aștept cu făclii patru mii șase sute...
Zadarnic te sperii că ninge mereu,Ca străjile drumului fumegă mute.E numai iluzie, dincolo-s eu,Te-aștept cu făclii patru mii șase sute.
Hai vino și urcă, și spune ceva,Birjarul e mort, are sînge de cîrjă,Te-aștept fără martori în insula mea,Port haine de nuc, sînt aproape o birjă.
Și dacă nu-mi vezi fața ce mi-am găsit-o,Să știi că, în insula mea, totuși, sîntMovila celui mai proaspat mormînt,Întinde piciorul și calcă, iubito!
Și asta e totul. Plecarea-i diseară,Fantoma trăsurii așteaptă la scară.