Ochii ăia verzi
Perfect, cuvântul ăsta mi-e străin,Pierdut pe undeva la fundul sticlelor de vin.Perfect eu nu mai cred c-am fost vreodată,Știi că nici tu n-ai fost perfecțiunea întruchipată.
Și am păcate, prea multe să le spun;Pe tine te voiam o sfântă, ce nebun !Nu, niciunul dintre noi n-a fost un sfânt,Și toate astea au un cost.
Și tu, și eu avem greșeli nenumărate,Lupte pierdute și uitate.Și de-ai să simți că vrei să pleci departe,Să-ți amintești ce ți-am spus în prima noapte:
Pentru ochii ăia verzi mi-aș arunca armele,Aș pierde războaiele, învins aș sta în fața ta.Fără orgolii să mă vezi și să îmi strigi numele,Eu să îți fiu binele, tu să te pierzi în fața mea.
Perfect, ca un tablou neterminat,Cu două mâini stângace și un suflet am pictat.Perfect, culorile iubirii noastreAzi nu mai sunt la fel ca ieri, așa albastre.
Și anii trec, și-n unele momente.Tu și eu tot ne găsim defecte,Orbiți de dragostea simțită la început,Credeam că viața-i doar un dans neîntrerupt.
Și tu, și eu avem greșeli nenumărate,Lupte pierdute și uitate.Și de-ai să simți că vrei să pleci departe,Să-ți amintești ce ți-am spus în prima noapte:
Pentru ochii ăia verzi mi-aș arunca armele,Aș pierde războaiele, învins aș sta în fața ta.Fără orgolii să mă vezi și să îmi strigi numele,Eu să îți fiu binele, tu să te pierzi în fața mea.
Și nu încerc să par ce nu pot fi,E adevărat, am renunțat.Și tu, și eu vom mai greși,Dar ne vom iubi necondiționat.
De-ar fi să pierd un război,Ne-aș câștiga pe noi înapoi.Eu lupt cu inima mea,Și de voi pierde eu, ea va câștiga.
Pentru ochii ăia verzi mi-aș arunca armele,Aș pierde războaiele, învins aș sta în fața ta.Fără orgolii să mă vezi și să îmi strigi numele,Eu să îți fiu binele, tu să te pierzi în fața mea.