In umbra marelui urs
Stau singur şi mă-ntrebDe ce-am plecat de-acasăSă fie blestemulDe veacuri ce ne-apasă
Căci n-am greşit cu nimicDoar cât am patimitHulit am fost fără rostDe cei ce i-am iubit
Apus peste apusCe iute trece timpulŞi zorile s-au dusCe rece bate vântul
Am aşteptat înfriguratSă mă întorc 'napoiM-aţi judecat, condamnat,Dar cine sunteţi voi?
Căci timpul nostru s-a scursÎn umbra marelui ursDar ghearele v-au rămasÎn orice-mbraţişareAstăzi doare sărutul pe obraz
Dar daţi-mi viaţa 'napoiCe-am risipit pentru voiUitând de tot şi de doi ani de pribegieÎnc-o mie dulce-a mai rămas
Căzut-au frunzeleLe-a risipit furtunaUnde-s speranţele?N-a mai rămas niciuna
Un gând subit, nerostitMă-ncremeneşte-n locCe-am aşteptat, ce-am visatNimic nu s-a schimbat
Daţi-mi viaţa n-apoiCe-am risipit pentru voiUitând de tot şi de voiPrieteni de beţieDintr-o mie câţi au mai rămas
Şi timpul vostru s-a scursLa umbra marelui ursDar ghearele v-au rămasÎn orice-mbraţişareAstăzi doare sărutul pe obraz