Pompeii
I was left to my own devicesMany days fell away with nothing to show
And the walls kept tumbling downIn the city that we loveGreat clouds roll over the hillsBringing darkness from above
But if you close your eyes,Does it almost feel likeNothing changed at all?And if you close your eyes,Does it almost feel likeYou've been here before?How am I gonna be an optimist about this?How am I gonna be an optimist about this?
We were caught up and lost in all of our vicesIn your pose as the dust settles around us
And the walls kept tumbling downIn the city that we loveGreat clouds roll over the hillsBringing darkness from above
But if you close your eyes,Does it almost feel likeNothing changed at all?And if you close your eyes,Does it almost feel likeYou've been here before?How am I gonna be an optimist about this?How am I gonna be an optimist about this?
Oh where do we begin?The rubble or our sins?Oh where do we begin?The rubble or our sins?
And the walls kept tumbling downIn the city that we loveGreat clouds roll over the hillsBringing darkness from above
But if you close your eyes,Does it almost feel likeNothing changed at all?And if you close your eyes,Does it almost feel likeYou've been here before?How am I gonna be an optimist about this?How am I gonna be an optimist about this?
بومباي
تُركتُ لاتصرف كما أشاءوانقضت الايام سواءلا احداث فيها
وكانت الجدران تتهدّمفي المدينةالتي نحبّ...وكانت الغيوم تحومفوق الهضابحاملةً دخاناُمن عل
ولكن...اذا ما أغلقت عينيكالا تشعر بأن شيئا لم يتغير؟ولكن...اذا ما اغلقت عينيكالا تشعر بأن مشهدًا قديما يتكرر؟
كيف بوسعي أن اتفاءل حيال ما يجري؟كيف بوسعي أن اتفاءل حيال ما يجري؟
لقد تبعثرنا وضيعتنامذمّاتنافي صمتك حين أحاطالغبار بنا
وكانت الجدران تتهدمفي المدينةالتي نحبّ...وكانت الغيوم تحومفوق الهضابحاملةً دخانامن علُ
ولكن...اذا ما أغلقت عينيكالا تشعر بأن شيئا لم يتغير؟ولكن...اذا ما اغلقت عينيكالا تشعر بأن مشهدًا قديما يتكرر؟كيف بوسعي أن اتفاءل حيال ما يجري؟كيف بوسعي أن اتفاءل حيال ما يجري؟أين
من أين نبدأ؟من الانقاض او من خطايانا؟من أين نبدأ؟من الانقاض او من خطايانا؟
وكانت الجدران تتهدمفي المدينةالتي نحبّ...وكانت الغيوم تحومفوق الهضابحاملةً دخانامن علُ
ولكن...اذا ما أغلقت عينيكالا تشعر بأن شيئا لم يتغير؟ولكن...اذا ما اغلقت عينيكالا تشعر بأن مشهدًا قديما يتكرر؟كيف بوسعي أن اتفاءل حيال ما يجري؟كيف بوسعي أن اتفاءل حيال ما يجري؟
Pompei
Magamra maradtam,Sok nap múlt el úgy, hogy semmit sem mutatott,
És a falak egyre csak leomlottakAbban a városban, mit szeretünk.Hatalmas felhők hömpölyögnek a hegyek fölöttSötétséget hozva odafentről.
De ha lehunyod szemeidet,Majdnem olyan érzés,Mintha egyáltalán semmi sem változott volna?De ha lehunyod szemeidet,Majdnem olyan érzés,Mintha lettél már volna itt korábban is?Hogy legyek emiatt optimista?Hogy legyek emiatt optimista?
Felfogtuk, és belemerültünk összes bűnünkbe,A pózodba, ahogy a hamu leülepedett körülöttünk.
És a falak egyre csak leomlottakAbban a városban, mit szeretünk.Hatalmas felhők hömpölyögnek a hegyek fölöttSötétséget hozva odafentről.
De ha lehunyod szemeidet,Majdnem olyan érzés,Mintha egyáltalán semmi sem változott volna?De ha lehunyod szemeidet,Majdnem olyan érzés,Mintha lettél már volna itt korábban is?Hogy legyek emiatt optimista?Hogy legyek emiatt optimista?
Ó, hol kezdjük?A törmelékkel, vagy bűneinkkel?Ó, hol kezdjük?A törmelékkel, vagy bűneinkkel?
És a falak egyre csak leomlottakAbban a városban, mit szeretünk.Hatalmas felhők hömpölyögnek a hegyek fölöttSötétséget hozva odafentről.
De ha lehunyod szemeidet,Majdnem olyan érzés,Mintha egyáltalán semmi sem változott volna?De ha lehunyod szemeidet,Majdnem olyan érzés,Mintha lettél már volna itt korábban is?Hogy legyek emiatt optimista?Hogy legyek emiatt optimista?
Pompei
Son rimasto solo con le mie coseTanti giorni sono passati senza niente da dire
E i muri continuano a cadere giùNella città che amiamoGrandi nuvole rotolano sulle collinePortando l'oscurità dal cielo
Ma se chiudi gli occhi,Non sembra quasi cheNiente sia cambiato?Ma se chiudi gli occhi,Non sembra quasi chesia già stato qui?Come posso essere ottimista su questo?Come posso essere ottimista su questo?
Siamo stati intrappolati e ci siamo persi nei nostri viziNella tua posa mentre la polvere trova posto intorno a noi
E i muri continuano a cadere giùNella città che amiamoGrandi nuvole rotolano sulle collinePortando l'oscurità dal cielo
Ma se chiudi gli occhi,Non sembra quasi cheNiente sia cambiato?Ma se chiudi gli occhi,Non sembra quasi chesia già stato qui?Come posso essere ottimista su questo?Come posso essere ottimista su questo?
Oh, da dove iniziare?Le macerie o i nostri vizi?Oh, da dove iniziare?Le macerie o i nostri vizi?
E i muri continuano a cadere giùNella città che amiamoGrandi nuvole rotolano sulle collinePortando l'oscurità dal cielo
Ma se chiudi gli occhi,Non sembra quasi cheNiente sia cambiato?Ma se chiudi gli occhi,Non sembra quasi chesia già stato qui?Come posso essere ottimista su questo?Come posso essere ottimista su questo?
Pompei
Am fost lăsat de unul singur,Multe zile s-au scurs fără să am nimic de arătat.
Şi zidurile se prăbuşeauÎn oraşul pe care-l iubim,Nori mari se rostogolesc peste dealuri,Aducând întunericul de sus.
Dar dacă-ţi închizi ochii,E oare ca şi cumNimic nu s-ar fi schimbat deloc?Şi dacă-nchizi ochiiE oare ca şi cumAi mai fi fost aici?Cum o să fiu optimist în privinţa asta?Cum o să fiu optimist în privinţa asta?
Am fost prinşi şi rătăciţi în viciile noastre,În postura ta în vreme ce praful se aşează în jurul nostru.
Şi zidurile se prăbuşeauÎn oraşul pe care-l iubim,Nori mari se rostogolesc peste dealuri,Aducând întunericul de sus.
Dar dacă-ţi închizi ochii,E oare ca şi cumNimic nu s-ar fi schimbat deloc?Şi dacă-nchizi ochiiE oare ca şi cumAi mai fi fost aici?Cum o să fiu optimist în privinţa asta?Cum o să fiu optimist în privinţa asta?
Oh, cu ce să-ncepem?Cu molozul sau cu păcatele noastre?Oh, cu ce să-ncepem?Cu molozul sau cu păcatele noastre?
Şi zidurile se prăbuşeauÎn oraşul pe care-l iubim,Nori mari se rostogolesc peste dealuri,Aducând întunericul de sus.
Dar dacă-ţi închizi ochii,E oare ca şi cumNimic nu s-ar fi schimbat deloc?Şi dacă-nchizi ochiiE oare ca şi cumAi mai fi fost aici?Cum o să fiu optimist în privinţa asta?Cum o să fiu optimist în privinţa asta?
龐貝 (Pompeii)
我決定自己拿主意畢竟都這麼多天了事情仍不明朗
而（我們熱愛的這城市）持續崩潰中（）巨大的烏雲在山丘上翻滾著帶著黑暗降臨
但如果你閉上眼睛是否感覺幾乎什麼都沒變？而如果你閉上眼睛是否感覺似乎你曾經歷過？我怎麼會對此如此樂觀？我怎麼會對此如此樂觀？
我們被自己的罪孽纏身且迷失其中就維持那姿勢，隨著塵埃在身邊落下（將你掩蓋）
而（我們熱愛的這城市）持續崩潰中（）巨大的烏雲在山丘上翻滾著帶著黑暗降臨
但如果你閉上眼睛是否感覺幾乎什麼都沒變？而如果你閉上眼睛是否感覺似乎你曾經歷過？我怎麼會對此如此樂觀？我怎麼會對此如此樂觀？
喔，我們該從哪裡著手？殘磚破瓦或我們的罪孽？喔，我們該從哪裡著手？殘磚破瓦或我們的罪孽？
而（我們熱愛的這城市）持續崩潰中（）巨大的烏雲在山丘上翻滾著帶著黑暗降臨
但如果你閉上眼睛是否感覺幾乎什麼都沒變？而如果你閉上眼睛是否感覺似乎你曾經歷過？我怎麼會對此如此樂觀？我怎麼會對此如此樂觀？