Bădiţe Ioan
Frunzele s-au scuturatPăsările au plecatNunţi se joacă-n sat, Ioane,Joacă fete şi flăcăiSună si răsuna văiLume e frumoasă, măi Ioane,Dar aşa cum este eaDoru-i tot o boală greaNe arde, ca flacărea, Ioane.Noaptea-i, ca o zi de postZiua numai adăpostTaina n-are rost, Ioane.
Hei, hei, hei Ioane viaşţ-i de trăit,Hei, hei, hei Ioane vaţa-i de iubit,Să tot iubeştiSă-nbatrîneşti.Hei, hei, hei Ioane spune-mi ce să facHei, hei, hei Ioane dorul să-mi înpacDe busuioc, de siminoc, de nenorocE dorul meu.
Frunzele s-au scuturatPăsările au plecatNunţi se joacă-n sat, Ioane,Au rămas соpaci şi voiNumai gînd şi numai floriCe ne facem noi, măi Ioane?Nevezută din ameziVine iarna cu zăpeziTu mă crezi ori nu, Ioane?Şi apoi iarna-i ca un hăuNumai aripi capet săuŞ-am să mor să-ţi pare rău, Ioane!