Comă
După ce ai plecat,mi-am pierdut controlulAm devenit un beţiv în fiecare noapte şi mă împiedicam prin jurÎnjură-mă pentru că mă gândesc la tine,cui îi e frig?Mă simt obraznicMă înec în furie şi ţipLa faţa ta care apare în oglinda spartăE ca şi cum dragostea noastră s-a spart în mii de bucăţiStau la capătul acestei stânci obositoare şi separ amintirile pe care le-am avut cu tineNu le am
Ce pot să fac? Ce pot să fac?M-am pierdut într-un labirint şi am rămas în acest locCe pot să spun? Ce pot să spun?Devine neclarNu-ţi pot vedea faţa
Nu mă pot mişca în întunericNu pot simţi nimicLacrimile îmi curgSunt prins în amintirile cu tine,nuTe rog ţine-mă de mână,ca să mă pot treziTe rog nu pleca
De ce m-ai aruncat ca pe un gunoi?De ce nu pot face nimic?De ce,de ce,de ce am aruncat toate amintirile pe care le aveam cu tine în fiecare zi?
Îmi pare rău,nu pot face nimicDoar te pot privi în felul acesta
Tu nu eşti aici,nu eşti lângă mineInima mi se opreşte,parcă aş fi mortNu pot respira,nu pot trăi fără tineNici măcar nu vreau să mă gândesc la astaCrede-mă,nu pot,dacă nu eşti tuDoare atât de multCred că înnebunescMirosul parfumului tău este adânc îmbibatCred că inima îmi stă să explodezeChiar şi atunci când strig şi strig şi am toane,spunând că nu se termină aiciTu,aproape crudă,nu spui nimic
Ce pot să fac? Ce pot să fac?Chiar dacă mă lupt să mă trezescSunt în acest locCe pot să spun? Ce pot să spun?Ne-am iubitAi fost totul pentru mine
Nu mă pot mişca în întunericNu pot simţi nimicLacrimile îmi curgSunt prins în amintirile cu tine,nuTe rog ţine-mă de mână,ca să mă pot treziTe rog nu pleca
De ce m-ai aruncat ca pe un gunoi?De ce nu pot face nimic?De ce,de ce,de ce am aruncat toate amintirile pe care le aveam cu tine în fiecare zi?
Respiri înăuntrul meuMă uit după tineVreau să te ţinDe când inima mi-e arsăNu mă mai pot ascunde,pentru că e posibil să mor
Nu mă pot mişca în întunericNu pot simţi nimicLacrimile îmi curgSunt prins în amintirile cu tine,nuTe rog ţine-mă de mână,ca să mă pot treziTe rog nu pleca