Alweer een stad, alweer een trein
Het daagt en ik moet gaanJij slaapt - maar toch ben ik er zeker van dat jij weetwaarom het op deze manier moest eindigenJij en ik hadden een geweldige tijdmaar ik zei je dat jij mij op den duurzou moeten laten gaanIk moet gewoon verder gaan
Gewoon weer een stad, weer een treindie ’s morgens in de regen wachtenMet een beetje geduld bij m’n rusteloze hart te rade gaanAndere stad, andere treinNiets verloren, niets gewonnenIk zal m’n tijd* wel in treinstations doorbrengenIk zal m’n tijd wel in treinstations doorbrengen
Ik weet dat je bij ’t wakker worden zult huilenEn de woorden ten afscheid geschrevenzullen jou helemaal niet troostenMaar je zult na verloop van tijd begrijpendat onze dromen voor zo’n waardeloze schooier als ikvan zand warenLeven is vrij zijn.
Gewoon weer een stad, weer een treindie ’s morgens in de regen wachtenMet een beetje geduld bij m’n rusteloze hart te rade gaanGewoon weer een stad, weer een treinNiets verloren, niets gewonnenIk zal m’n tijd wel in treinstations doorbrengenIk zal m’n tijd wel in treinstations doorbrengen---------------------------------------------------------------------------------------*Tijd van leven...
Încă un oraş, încă un tren
Ziua e pe sfârşite şi eu trebuie să plec,Tu dormi, dar sunt sigură că vei ştiDe ce a trebuit să-i pun capăt aşa,Tu şi eu ne-am simţit bine,Dar ţi-am spus undeva pe parcursCă va trebui să afli c-am plecat,Trebuie să merg mai departe.
Încă un oraş, încă un tren,Aşteptând în ploaia dimineţii,Caut în sufletul meu neliniştit puţină răbdare,Încă un oraş, încă un tren,Nimic pierdut şi nimic câştigat,Cred că-mi voi petrece viaţa în gări de tren,Cred că-mi voi petrece viaţa în gări de tren.
Când te vei trezi ştiu că vei plângeŞi cuvintele pe care le-am scris pentru a-mi lua adioNu te vor ajuta cu nimic,Dar cu timpul vei înţelegeCă visurile pe care le-am visat erau făcute din nisip,Pentru o nemernică bună de nimic ca mineSă trăieşti înseamnă să fii liber.
Încă un oraş, încă un tren,Aşteptând în ploaia dimineţii,Caut în sufletul meu neliniştit puţină răbdare,Încă un oraş, încă un tren,Nimic pierdut şi nimic câştigat,Cred că-mi voi petrece viaţa în gări de tren,Cred că-mi voi petrece viaţa în gări de tren.