כֹּל עוֹד בַּלֵּבָב פְּנִימָהנֶפֶשׁ יְהוּדִי הוֹמִיָּה,וּלְפַאֲתֵי מִזְרָח, קָדִימָה,עַיִן לְצִיּוֹן צוֹפִיָּה,
עוֹד לֹא אָבְדָה תִּקְוָתֵנוּ,הַתִּקְוָה בַּת שְׁנוֹת אַלְפַּיִם,לִהְיוֹת עַם חָפְשִׁי בְּאַרְצֵנוּ,אֶרֶץ צִיּוֹן וִירוּשָׁלַיִם.
Mentre dins el corpalpiti una ànima juevai dirigint-se cap a l'Orientl'ull vegi Sió.
Encara no estarà perduda la nostra esperançal'esperança de dos mil anysde ser un poble lliure a la nostra terrala terra de Sió i de Jerusalem.
،تا زمانی که از ژرفای قلب،روح یک یهودی هنوز در حسرت و آرزوست،"و پیش به سوی "خاور،چشمی صهیون را مینگرد
،امیدمان هنوز از دست نرفته،امید دوهزار سالهما،که ملتی آزاد باشیم در سرزمین مادری مان.سرزمین صهیون و اورشلیم
Atâta vreme cât în inimăUn suflet de evreu încă tânjeşte,Iar înainte, către marginile RăsărituluiUn ochi încă priveşte către Sion.
Speranţa noastră nu e încă pierdută,Speranţa de două mii de aniDe a fi un popor liber în ţara noastrăŢara Sionului şi a Ierusalimului.