Ce bine trăiam flăcău
Of, foaie verde și-un dudău,Ce bine trăiam flăcău,Că-ncălecam calul meu,Umblam pe unde vream eu.
Dar e bine și-nsurat,Că știu sara un' să trag:La perina de bumbacUmplută cu liliac, mă,La cearșaf alb, îmbrodat,De ce, Doamne, m-ai lăsatBăiat tânăr și sarac?
Of, nu-mi zice că sunt bătrân,Că beau o oală de vinȘi-mi rad barba pân' la os,Și mă fac tânăr frumos, mă!
Ticuleană, ticuleană,Aseară ți-am dat o palmă,Toată noaptea n-am dormit,Credeam că te-am prăpădit, mă.
Am o palmă ticăloasăȘi-o inimă păcătoasă:Ce iubește nu mai lasă.Hăi, i-auzi, i-auzi!
Of, de la Segarcea la valeE-o fată secerătoare,Grâu-i mic și ziua-i mare,Mi-o doboară din picioare.
Du-o, Doamne, dupe-aiciLa fântâna cu trei cruciSă dea apă la doi junci,Guriță la doi voinici, mă,Doi voinici pe doi cai murgi, mă.
Ca de-ar fi moartea ca mândra,Singur m-aș duce la ea,Dar e moartea despletită,Nu e ca mândra gătită,Și pe buză rumenită.
Mă culcai în drum lungit,Am dat vorbă c-am murit,Să văd dușmanii ce zic,Mândrele care mă plâng.
Dușmanii râdeau de moarte,Mândrele mă plângeau toate,Și când fu la lumânare,Detei puțin din picioare:„Uite-al dracu' nu mai moareCă tot mai dă din picioare”, măi.