Olteniada
Hai să vă explic ceva: aici nu e la București!- Dumneata dacă ai avea 6 gloanțe în cap,nu ți-ai lua glanda?Turn it on, I love that song.
[Rashid:]Că vorbim de Tudor Gheorghe, Balaci sau Amza Pelea,Rashid, Byga, Mutu, Phila, MCA sau Alex Velea,Simțim la fel, gândim la fel, trăim la fel,Avem același sânge, același vis, același țel.
Noi am deschis un drum interzis până acum,Nu iese fum fără foc, da' nici foc fără fum,Aveți în față o nouă generație, în stradă pentru nație,Un nou punct de atracție...
Monden, nu, în nici un caz, aici nu cerSă se mute Prada, Richmond sau Dior în cartier,Nu cer mașini, le avem deja pe toate aici,De la Dacii ruginite până la BMW seria 5.
“Dolla dolla million”, asta vrem să avem,S-aruncăm industria muzicală în aer cu tot cu sistem,Cu tot cu CNA, cu toate curvele din presă,Atenție, copii, puteți găsi olteni pe piesă!
[Mutu:]Noi ne păstrăm credința în inimi lânga Știința,Și sângele fierbinte din Lăpuș în Craiovița,Ieșim din cartiere în zgomot de mortiere,Mirosu’ de asfalt și basul în portiere.
Perfectu’ e prea simplu aici, deci ne bucurăm de defecte,Suntem deja prea mulți chiar dacă nimeni nu ne vede,C.I.A., Mutu , ViolLent și MCA,C-avem ce arăta și răspundem ca RCA.
De aici în 10 ani vom fi tot aici, nu pentru bani,Nici pentru fani, nici pentru pizde, că le avem deja,Și dacă muzica ne face să spunem ce simțim,O să cântăm și fără bani, asta contează prea puțin.
Dar e nevoie și de asta, înțelegeCă fără apreciere nu poți face să se legeMăcar două cuvinte ce sufletul le simte,Dacă eu îți dau ce simt, să cumpere cine simte!
[Phila:]N-am nimic cu Bucureștiu', acolo se-ntâmplă tot,Însă o singura chestie nu halesc deloc:Suferințe gen „coaie, noi suntem din capitală”,Când toți vă trageți din neamuri de undeva din țară.
Întrebați-vă parinții, sigur nu se dezic,Asta dacă nu le-a fost ciobanu' Bucur străbunic,Și chiar și-așa, hai să dăm mână cu mână,Deși tot parcă seamăn-a dinastie de stână.
Ho, mă, că glumeam, știu că acum zâmbești,Da' mai pătimași și patrioți ca noi n-o să găsești,Tot ce-auzi facem cu drag și zău că are haz,Și ne e lejer, c-o durere maximă-n praz.
Aici chiar e hip-hop, ascultă, nu delirăm,Fără influențe grave, mereu ne reinventăm,Până și județu' e element indiscutabilCu mii de DJ înmatriculați în carosabil!
[MCA:]Suntem olteni, adică suntem mulți,Oșteni gata să mute munți,Gușteri sar sprinteni da'-s mult prea muți,S-ar tripla, dar cad pe rând pierduți,Las' că-s demult ținuți în cuib,Mulți pe baricade dați dispăruți.
Scuip ascuns printre betoane într-o metropolă ce sareDin tipare, muzica sacră ce cade greu în timpane,Spui că sunt țăran, privește în dotare:Am bâte, seceri, coase, băieți cu priviri brutale.
Sunt vremuri grele, noi avem zile cu soare,Același sânge în vene, vere, provincie latină nemuritoare,Conduși la război, decimând zeci de armate,Vegheați de Mihai, Arghezi și vocea lui Tudor în spate.
Deci luptă târâș pe coate cu trudă, suportă forțe bruteDau pace din Vâlcea până în Rovine oricărei redute,Dau gloanțe de avertisment, fugi, du-te, ferește-teO ardem ca la Craiova, gen „vrei să ne oprești? Oprește-te !”
[Byga:]Hip-hopu' n-a murit, între noi doar fie vorba,S-a mutat mai hacana, ia ghici unde? La Craiova!Febra Sudului contaminează țara,Cu flow-uri amețitoare-n cascade ca Niagara.
Nu seamana a nimic, sună puțin altfel,Orice rimă, orice beat, sună puțin altfel,Pentru că suntem aparte, însă ne vezi peste tot,Și ne recunoști ușor, după vorbă, după port.
Din zeci de mii de inimi ce tună pe Oblemenco,Venim în pas allegro mai spontani ca trupa Deko,Zburdăm pe orice tempo, aroma à la Prazilia,Cu Proxima Evita, ViolLent ori La Familia.
Avem oltencele fiebinți ca zilele lungi ale verii,Nopțile nebune cu picăturile reci ale berii,Îți luăm ceasu' de la mână, nu vezi nimic înapoi,Că de-acum ora exactă se dă numai la noi!