William Shakespeare "Sonnet 103" testo

Sonnet 103

Alack! what poverty my Muse brings forth,That having such a scope to show her pride,The argument all bare is of more worthThan when it hath my added praise beside!

O! blame me not, if I no more can write!Look in your glass, and there appears a faceThat over-goes my blunt invention quite,Dulling my lines, and doing me disgrace.

Were it not sinful then, striving to mend,To mar the subject that before was well?For to no other pass my verses tendThan of your graces and your gifts to tell;

And more, much more, than in my verse can sit,Your own glass shows you when you look in it.

Sonet CIII

Culori de fum, o, Muza mea săracă,Ai picurat în versul meu netot,Veșmânt modest, când el vorbea... să-i tacăSplendorile, să nu orbesc de tot.

Iubire, de sunt mut, nu-mi face vină,Oglinda doar îți știe chipul drag.Pe lângă ea, umilă-i orice rimă,Iar stihul meu, plictisitor, beteag.

N-ar fi păcat să șlefuiesc o piatrăDeja desăvârșită, ca s-o stric?Să te pictez, n-am har destul şi artă,Spre darul tău înalt, nu duc nimic:

Poemul meu e umbra-ţi doar, pălindă,Mai mult din tine află în oglindă...

traducere de Radu Ștefănescu