Cuțit ascuțit
Am venit jumătate, am rămas jumătate,Ce a fost, ce s-a întâmplat așa repede, sufletul meu?Amânat din viața asta, am iubit jumătate,Dacă nu astăzi totul, va fi mâine.
Mă ascund / Fug de mine însămi,Consolarea mea e tăișul cel mai ascuțit,Unde e scânteia aceea a dragostei, dorința aceea,Care poate indepărta/ îngrădi agonia asta ca un cuțit?
Mă ascund / Fug de mine însămi,Consolarea mea e tăișul cel mai ascuțit,Unde e scânteia aceea a dragostei, dorința aceea,Care poate indepărta/ îngrădi agonia asta ca un cuțit?Mereu există un colț, o crăpătură.
Am venit jumătate, am rămas jumătate,Ce a fost, ce s-a întâmplat așa repede, sufletul meu?Amânat din viața asta, am iubit jumătate,Dacă nu astăzi totul, va fi mâine.
Mă ascund / Fug de mine însămi,Consolarea mea e tăișul cel mai ascuțit,Unde e scânteia aceea a dragostei, dorința aceea,Care poate indepărta/ îngrădi agonia asta ca un cuțit?
Mă ascund / Fug de mine însămi,Consolarea mea e tăișul cel mai ascuțit,Unde e scânteia aceea a dragostei, dorința aceea,Care poate indepărta/ îngrădi agonia asta ca un cuțit?Mereu există un colț, o crăpătură.
Eu lumea asta n-o înțeleg,Intenționez să nu mă ridic de jos.
Mă ascund / Fug de mine însămi,Consolarea mea e tăișul cel mai ascuțit,Unde e scânteia aceea a dragostei, dorința aceea,Care poate indepărta/ îngrădi agonia asta ca un cuțit?
Mă ascund / Fug de mine însămi,Consolarea mea e tăișul cel mai ascuțit,Unde e scânteia aceea a dragostei, dorința aceea,Care poate indepărta/ îngrădi agonia asta ca un cuțit?Mereu există un colț, o crăpătură.