Cafenea
Am deschis ochii în lumina soarelui de dimineaţăM-am uitat la ceas pe telefonM-am îmbrăcat cu hainele pe care le-am aruncat asearăŞi m-am grăbit să ies pe uşă
De unul singur, murmur pe versurile cântecului ce-l ascult în fiecare ziDe unul singur, mă plimb printre clădirile astea atât de familiare
Luni, Marţi, în fiecare ziTrec peste şi sunt bineMă întâlnesc cu o mulţime de prieteniZilele acestea, o grămadă de lucruri m-au făcut să râd
Vara, Iarna, Primăvara şi ToamnaTimpul trece atât de repedeDar de ce sunt în acelaşi locAşteptându-te?
Cafeneaua la care obişnuiam să mergemCafeneaua noastrăStau indiferent aici, unde pot să-ţi miros parfumul
Încă nu te pot uitaAmintirile noastre încă vor rămâneAşa fără să ştiu, din obişnuinţăAm venit aici
Părul tău mătăsosTricoul tău cel alb şi tenişiiMersul tău sfiosTe văd în visele meu, dar inima nu-mi mai tresareAşa cum puternica aromă a cafelei dispareŞi tu ai dispărut, am devenit indiferentEram foarte bine până să intru în această cafeneaM-am obişnuit, mirosul de caramel care vine de la trupul tău, nu?
Luni, Marţi, în fiecare ziTrec peste şi sunt bineDorm bine noapteaMă uit la filme triste fără să plâng
Vara, Iarna, Primăvara şi ToamnaTotul se schimbăDar de ce sunt în acelaşi locAşteptându-te?
Cafeneaua la care obişnuiam să mergemCafeneaua noastrăStau indiferent aici, unde pot să-ţi miros parfumul
Încă nu te pot uitaAmintirile noastre încă vor rămâneAşa fără să ştiu, din obişnuinţăAm venit aici
Uneori, vreau să te întreb cum ţi-a mers aziAcum sunt priceput la mâncat pasteDar tu? Încă nu-ţi plac murăturile?Mă obişnuiesc în cele din urmă să trăiesc fără tine, e chiar decentCând aud despre tine, pot râde acumMă aplec peste fereastra însorită şi-mi pun căştileAstăzi din nou
Cafeneaua la care obişnuiam să mergemCafeneaua noastrăStau indiferent aici, unde pot să-ţi miros parfumul
Încă nu te pot uitaAmintirile noastre încă vor rămâneAşa fără să ştiu, din obişnuinţăAm venit aici