Hteo bih da budem pesma,pesma na tvojim usnama,vojnik u tvome ratu, – covek od kamena.
Hteo bih da budem reka,izvor u tvojim ocima,cuvar zvezda u tvojim besanim nocima.
Nek traje, dok traje,A posle nek’ zvona zvone tuznima.
Pokloni svoje zeljemesecu mladom zadnji puti vrati prah prahu, pepeo pepelu.
A kad noc sklopi krilai magle padnu srebrne,nacices put do druge obale.
Nek traje, dok traje,A posle nek’ zvona zvone tuznima.
Aș fi vrut să fiu cântec,cântecul de pe buzele tale,luptător în războiul tău, om de piatră.
Aș fi vrut să fiu râu,râul din ochii tăi,străjerul stelelor din insomniile tale.
Să dureze cât va dura,apoi să bată clopotele tristeții.
Închină dorințele taleultimului crai-nou,înapoiază praful - prafului, pulberea - pulberii.
Iar când noaptea își strânge aripileși cade ceața argintie,vei găsi drumul către celălalt țărm.
Să dureze cât va dura,apoi să bată clopotele tristeții.