Zamanla eskiyor her şeyŞimdi! Aylar sonra ışığın tükendi.Bitik bir gaz lambası gibiYanıp sönüyorsun zihnimdeDönüş yok! İzin yok!
Zor olmalı yokluğum, kendimi kandırmamBir o kadar kolay olmalı, insanız ayıbı yok!Toz tutacak hevesin, geç kalmak ne demek öğreneceksinDönüş yok! İzin yok!
Ruhum aynada karşımdaNe sebepsiz ne yan yana!Uzaktasın diyor, çok uzakBaştan sona hüsran...Ne günahkar ne pişmanHer şey apaçık ortadaNe tek ne tam; hep tedirginHep hırsız!
Totul se învechește cu timpulacum! după luni, lumina noastră e stinsă,ca o lampă cu uleiul terminat,imi faci cu ochiul in mintea me,nu e cale de intoarcere, nu permit!
Absența mea trebuie să fie grea, nu mă voi convinge,de asemenea trebuie să fie ușoară,nu-i rușine, suntem oameni,capriciile tale vor deveni praf, vei învăța ce inseamnă prea târziu,nu e cale de întoarcere, nu permit!
Sufletul meu în oglindă in fața mea,nici lipsit de motive, nici unul langa altul,spui departe, prea departe,totul e dezamăgire e la inceput la final,nici vinovat, nici plini de regrete,totul e clarnici unul, nici o piesă, mereu nervos,mereu hoț!