Victoria
O fată simplă ca eanu poate nicicând uitacum a plecat într-o searăcu-un tren din garăîntr-o rochiţă de vară.
O fată-aşa de frumoasăcu visele într-o geantăvoia s-ajungă artistă de cinemaecranul o fascina.
Victoria, nu te lăsa!Victoria, ai şansa ta!Nu te lăsa!
Oraşul mare-a primit-ocu o răceală făţişăFilmul începuse, toţi se distrauo fată-n sală visa.
Victoria, nu te lăsa!Victoria, ai şansa ta!Nu te lăsa!
Victoria, nu te lăsa!Victoria, ai şansa ta!Nu te lăsa!
Victoria, nu te lăsa!Victoria, ai şansa ta!Nu te lăsa!
Victoria, Victoria!Victoria, Victoria!Victoria, Victoria!Victoria, nu te lăsa!Ai şansa ta!